<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>Tritix.Net</title>
		<link>http://f5.moy.su/</link>
		<description></description>
		<lastBuildDate>Wed, 15 Feb 2012 21:33:25 GMT</lastBuildDate>
		<generator>uCoz Web-Service</generator>
		<atom:link href="https://f5.moy.su/news/rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
		
		<item>
			<title>Legenda baobabului</title>
			<description>O legendă africană spune că Dumnezeu a plantat baobabul în valea râului Congo, dar copacul se plângea de umiditate. Creatorul l-a mutat pe panta munţilor Lunii, copacul nu era mulţumit nici aici. Supărat, Dumnezeu l-a smuls şi l-a aruncat pe solul african uscat. De atunci baobabul creşte cu rădăcinile în sus.</description>
			<content:encoded>O legendă africană spune că Dumnezeu a plantat baobabul în valea râului Congo, dar copacul se plângea de umiditate. Creatorul l-a mutat pe panta munţilor Lunii, copacul nu era mulţumit nici aici. Supărat, Dumnezeu l-a smuls şi l-a aruncat pe solul african uscat. De atunci baobabul creşte cu rădăcinile în sus. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/02541878.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s02541878.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Aceşti copaci frumoşi s-au stabilit destul de bine pe Avenue de Baobab din Madagascar. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/50093343.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s50093343.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/23362879.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s23362879.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/19432843.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s19432843.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91530130.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s91530130.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Interesant că baobabul nu este doar mai cel mai gros copac din lume, de asemenea este şi arborele cu cea mai lungă durată de viaţă. Se spune că ei trăiesc mai mult de două mii de ani, unii oameni de ştiinţă susţin că, chiar aceştia ajung şi la 4-5 mii. &lt;br /&gt; Este greu de verificat aceste afirmaţii fiindcă baobabul este unicul copac de pe pământ care nu are inele anuale.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/legenda_baobabului/2012-02-16-81</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/legenda_baobabului/2012-02-16-81</guid>
			<pubDate>Wed, 15 Feb 2012 21:33:25 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Arma în designul interior</title>
			<description>Designerul Nikita Kovaliov ne propune câteva modele interesante de mânere pentru uşi. Iar mai jos puteţi vedea câteva veioze create de către &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://en.wikipedia.org/wiki/Philippe_Starck&quot; title=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Philippe_Starck&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Philippe Starck&lt;/a&gt;</description>
			<content:encoded>Designerul Nikita Kovaliov ne propune câteva modele interesante de mânere pentru uşi. Iar mai jos puteţi vedea câteva veioze create de către &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://en.wikipedia.org/wiki/Philippe_Starck&quot; title=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Philippe_Starck&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Philippe Starck&lt;/a&gt;. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/99676238.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s99676238.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/68429387.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s68429387.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/37598154.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s37598154.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/10517834.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/94970448.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/76163335.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/97530582.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/arma_in_designul_interior/2012-02-16-80</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/arma_in_designul_interior/2012-02-16-80</guid>
			<pubDate>Wed, 15 Feb 2012 21:05:51 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Pisicile de pe bancnotele chinezeşti.</title>
			<description>Chinezii au descoperit pe bancnotele lor o imagine interesantă, ce poate fi observată doar la o examinare foarte apropiată.</description>
			<content:encoded>Chinezii au descoperit pe bancnotele lor o imagine interesantă, ce poate fi observată doar la o examinare foarte apropiată. &lt;br /&gt;Pe fotografie mărită a bancnotei 100 de yuani, alături de portretul lui Mao Zedong sunt reprezentate două pisici, care îngenunchează în faţa altei pisici. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/47959416.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Aceste pisici nu sunt menţionate în explicaţia oficială a proiectului bancnotelor şi a gradelor lor de protecţie.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/pisicile_de_pe_bancnotele_chinezesti/2012-02-13-79</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/pisicile_de_pe_bancnotele_chinezesti/2012-02-13-79</guid>
			<pubDate>Mon, 13 Feb 2012 18:31:14 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Bomba atomica</title>
			<description>Cea mai puternica bomba atomica detonata vreodata a avut o forta exploziva de 50 megatone de TNT (trinitrotoluen), de 2.500 de ori mai mare decat bomba de la Nagasaki Numita “Tsar bomba”, explozibilul a fost detonat de URSS in cadrul unui test desfasurat pe 30.10.1961 intr-un arhipelag din Oceanul Arctic, in nordul Rusiei. Forta initiala a bombei era de 100 de megatone TNT insa a fost redusa pentru a limita cantitatea de deseuri radiocative rezultate.</description>
			<content:encoded>Cea mai puternica bomba atomica detonata vreodata a avut o forta exploziva de 50 megatone de TNT (trinitrotoluen), de 2.500 de ori mai mare decat bomba de la Nagasaki Numita “Tsar bomba”, explozibilul a fost detonat de URSS in cadrul unui test desfasurat pe 30.10.1961 intr-un arhipelag din Oceanul Arctic, in nordul Rusiei. Forta initiala a bombei era de 100 de megatone TNT insa a fost redusa pentru a limita cantitatea de deseuri radiocative rezultate. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c9/Tsar_photo11.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr07191ru4F3&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=LxD44HO8dNQ&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr07191ru4F3&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Cea mai puternica bomba nucleara produsa si testata de SUA a avut o forta prevazuta de doar 5 megatone TNT. Insa, din cauza unei reactii in lant care nu fusese prevazuta in proiect, explozia a fost de 3 ori mai puternica iar deseurile radioactive ce i-au urmat au produs victime umane. Testul a avut loc pe 01.03.1954 in Arhipelagul Marshall din Oceanul Pacific si este cunoscut sub numele de cod Castle Bravo. &lt;br /&gt; Atolul Bikini (cel care a dat in 1946 si numele celebrului costum de baie feminin) a fost scena a peste 20 de teste cu arme nucleare, intre 1946 si 1958? Conform investigatiilor economistului Randall Bell, explozia Castle Bravo a produs o gaura de o mila in solul lagunei iar 70 de acri din atol s-au vaporizat. Insula este in prezent nepopulata permanent din cauza radiatiilor inca existente in vegetatie, insa sederile ocazionale sunt posibile. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://www.abadiadigital.com/imagenes/bomba-castle-bravo.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr17191ru4F3&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=R5_9Gi7w19Y&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr17191ru4F3&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Primul test nuclear cu o bomba atomica a avut loc pe 16.07.1945, intr-o zona nepopulata din statul american New Mexico. Forta exploziei rezultate in urma testului, denumit Trinity, a fost de 20 kilotone TNT, similara celei de la Nagasaki, Japonia, unde a fost folosita o bomba de acelasi tip. Tehnologia necesara construirii primelor bombe nucleare, inclusiv celor din New Mexico, Hiroshima si Nagasaki, a fost dezvoltata de americani in cadrul Proiectului Manhattan. &lt;br /&gt; Aflat initial pe lista oraselor-tinta pentru prima bomba lansata asupra Japoniei, Kyoto, un important centru cultural si turistic, a fost salvat de interventia Secretarului de Razboi al SUA, Henry Stimson, care isi petrecuse luna de miere acolo. Pe lista initiala, alaturi de Hiroshima, se mai aflau Kyoto, Yokohama si arsenalul militar de la Kokura. Kyoto fusese propus pentru ca, fiind un centrul cultural si universitar important, locuitorii lui aveau o inteligenta peste medie care le permitea sa intelegea importanta primei bombe atomice si efectele pe care le produce continuarea razboiului asupra tarii lor. &lt;br /&gt; Bombele nucleare lansate asupra Japoniei in amurgul celui de-al Doliea Razboi Mondial au provocat, direct sau indirect, moartea a aproximativ 220.000 de oameni, pana la sfarsitul anul 1945. Cele mai multe estimari mentioneaza ca jumatate dintre victime au decedat direct in urma exploziilor in timp ce cealalta jumatate a decedat ulterior in urma arsurilor sau/si radiatiilor. Cele mai multe victime au fost in Hiroshima, aproximativ 140.000. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr27191ru4F3&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=GMGBHiNf7ZA&amp;feature=related&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr27191ru4F3&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr37191ru4F3&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=5r0HBU4Tb18&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr37191ru4F3&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Stalin, liderul URSS, stia ca americanii detin tehnologia necesara crearii bombelor atomice inaintea presedintelui in exercitiu de atunci al SUA, Harry S. Truman. La 8 zile dupa testul Trinity, in cadrul conferintei liderilor Axei desfasurata la Postdam pe 24 iulie 1945, Presedintele Truman l-a informat pe Stalin ca americanii au dezvoltat o arma foarte puternica insa Stalin nu s-a aratat prea surprins, fapt ce a provocat mirarea liderului SUA, care a notat pe spatele unei fotografii ca, probabil, Stalin nu a inteles ce i se spusese. &lt;br /&gt; In prezent, exista opt state care au detonat cu succes bombe nucleare. Acestea sunt: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta, China, India, Pakistam si Coreea de Nord. Un statut special il are Israelul care este acuzat ca detine arme nucleare insa oficialii acestui stat refuza sa confirme sau sa infirme aceasta informatie. Cel mai mare arsenal nuclear activ estimat il are Rusia, cu 4,840 de focoase, conform Federatiei Oamenilor de Stiinta Americani.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/bomba_atomica/2011-11-26-71</link>
			<dc:creator>marco</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/bomba_atomica/2011-11-26-71</guid>
			<pubDate>Fri, 25 Nov 2011 22:50:49 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Sarcofagul faraonului Kheops</title>
			<description>Multe dintre cele peste optzeci de piramide ale Egiptului Antic sunt, de fapt, monumente funerare, loc de sepultură pentru faraoni, regine şi (mai rar) mari demnitari. Diodor arăta: „Egiptenii socotesc viaţa actuală ca pe o nimica toată. Ei numesc locuinţele hanuri din pricină că locuiesc scurt timp în ele, în vreme ce mormintele sunt locuinţe veşnice. De aceea sunt mai puţin preocupaţi de construcţia caselor, decât a mormintelor”.</description>
			<content:encoded>Multe dintre cele peste optzeci de piramide ale Egiptului Antic sunt, de fapt, monumente funerare, loc de sepultură pentru faraoni, regine şi (mai rar) mari demnitari. Diodor arăta: „Egiptenii socotesc viaţa actuală ca pe o nimica toată. Ei numesc locuinţele hanuri din pricină că locuiesc scurt timp în ele, în vreme ce mormintele sunt locuinţe veşnice. De aceea sunt mai puţin preocupaţi de construcţia caselor, decât a mormintelor”. &lt;br /&gt; Potrivit vechilor egipteni, moartea nu era decât trecerea de la viaţa pământească într-o alta, în care defunctul îşi păstra rangul, se bucura de toate privilegiile ce i se cuveneau în conformitate cu acest rang: era îmbălsămat pentru a i se conserva trupul, în mormânt i se puneau veşminte şi podoabe, arme şi mobile, hrană şi băuturi, apoi statuete reprezentând demnitari, soldaţi, funcţionari şi servitori care urmau să-l slujească în noua sa viaţă. După finalizarea construcţiei, mormântul era cât mai bine închis, astfel încât să nu poată fi violat – nu se cuvenea ca eventualii intruşi să tulbure a doua viaţă a ilustrului defunct. &lt;br /&gt; Piramida lui Kheops avea două încăperi (erau situate la 40 m de sol), singura intrare fiind un soi de poartă pivotantă, din piatră calcaroasă, foarte bine ascunsă în peretele, dinspre miazănoapte, la 17 m de sol. Două încăperi, deci, dar nicio mumie... La ce servea, atunci, piramida construită din ordinul faraonului ? &lt;br /&gt; Primii care au pătruns în interior, arhitecţii califului al – Mamun, n-au găsit nimic în camera reginei, în camera regelui se afla doar un sarcofag mare, din granit de culoare închisă, bine lustruit, fără capac şi ...gol. Nu s-au găsit nici podoabe, nici statuete, zidurile galeriilor şi încăperilor funerare nu prezentau basoreliefuri, picturi, nici măcar inscripţii. Este un caz cu totul neobişnuit – se ştie ce tezaur de o imensă bogăţie s-a găsit, de exemplu, în mormântul lui Tutankhamon, suveran de mică importanţă, decedat la vârsta de nouăsprezece ani, după o domnie de zece ani. Era normal ca mormântul lui Kheops să adăpostească un tezaur colosal. &lt;br /&gt; O explicaţie ar fi jaful. Poate că, înaintea arhitecţilor lui al-Mamun, în Marea Piramidă au pătruns jefuitori necunoscuţi. În favoarea acestei ipoteze pare să pledeze dispariţia capacului de granit al sarcofagului din camera regelui; împotriva ei, nu numai lipsa picturilor şi inscripţiilor, ci şi faptul că nu s-au găsit vasele cu hrană, care în alte piramide se aflau cu miile şi pe care, în toate cazurile, jefuitorii le-au lăsat neatinse – oricum, după atâtea milenii, conţinutul lor s-ar fi transformat în pulbere. &lt;br /&gt; O altă explicaţie ne oferă istoricul Diodor: „...populaţia, istovită de muncă, urând pe aceşti regi pentru asuprimea şi samavolnicia lor, ameninţa să smulgă leşurile din morminte şi să le sfârtece batjocurându-le. De aceea, aceşti regi au ordonat slugilor lor să-i îngroape după moarte pe ascuns şi într-un loc necunoscut”. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Explicaţia este reluată în zilele noastre de R. Schiller care spunea: „Una dintre cele mai mari surprize ar fi ca faraonul Kufu să nu fi fost niciodată înhumat în acest loc. Poate că a construit Marea Piramidă numai pentru a-i induce în eroare pe hoţi, şi a cerut să fie înmormântat în taină, cu întregul său tezaur, într-un loc de veci mai discret care n-a fost descoperit până acum”. &lt;br /&gt; Este o ipoteză interesantă, dar deocamdată nicio dovadă materială nu vine în sprijinul ei: sarcofagul gol din camera regelui continuă să rămână încă una dintre enigmele Marii Piramide.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/sarcofagul_faraonului_kheops/2011-09-15-66</link>
			<dc:creator>livdani</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/sarcofagul_faraonului_kheops/2011-09-15-66</guid>
			<pubDate>Thu, 15 Sep 2011 08:08:27 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Monezile regatului Torgu</title>
			<description>Moneda din imagine demonstrează una dintre cele mai amuzante expresii a suveranităţii ce a avut loc după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta este unitate monetară a regatului Torgu.</description>
			<content:encoded>&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/78735804.jpg&quot; align=&quot;right&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Moneda din imagine demonstrează una dintre cele mai amuzante expresii a suveranităţii ce a avut loc după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta este unitate monetară a regatului Torgu. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; În 1991 Estonia a devenit stat independent şi şi-a schimbat unitatea administrativ-teritorială. În locul raioanelor au fost create judeţele (maakond). Din cauza unei nepotriviri între judeţele din Estonia de până în 1940 şi raioanele Sovietice regiunea Torgu din sud-vestul insulei Saaremaa nu a intrat sub incidenţa reformei. Această zonă nu a fost transformată în judeţ şi nu a fost format un guvern nou. &lt;br /&gt; Locuitorii au decis să ceară ajutor unui reprezentant din Duma de Stat a Estoniei. Acesta fiind membru al partidului de monarhişti, a fost de acord să conducă acel judeţ, cu condiţia ca ... el să fie numit rege. Astfel că pe 28 noiembrie 1992 a fost proclamat ca împărat. Kirill I conducea regatul Torgu, cu o suprafaţă de 126 km&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; şi o populaţie de aproximativ 342 de persoane. Formal, crearea acesteia nu era în contradicţie cu Constituţia Estoniei, în care nu se preciza că împărăţia nu poate fi o unitate a administraţiei publice locale. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/84420380.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt;&lt;/div&gt; &lt;br /&gt; Regatul şi-a bătut moneda proprie ce avea un curs strâns legat de preţul unei sticle de vodcă. Prin urmare, acestea s-au numit ½ litru. Acestea au circulat nu numai în regat, dar practic toată insula Saaremaa. Din păcate, regatul a fost desfiinţat de către birocraţia estonă. Acestua a fost inclus în judeţul Saare. Totuşi monedele au rămas, dar sunt bătute doar la diferite aniversări iar Kirill I încă se consideră rege în exil. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Mai multe monede din regatul Torgu puteţi vedea &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://unusualcoins.ee/Moneti%20Estonii/noname61-1.htm&quot; title=&quot;http://unusualcoins.ee/Moneti%20Estonii/noname61-1.htm&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/monezile_regatului_torgu/2011-08-27-65</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/monezile_regatului_torgu/2011-08-27-65</guid>
			<pubDate>Sat, 27 Aug 2011 14:17:35 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Cele mai interesante 18 sosele si strazi din lume</title>
			<description>Cele mai interesante 18 sosele si strazi din lume</description>
			<content:encoded>1. Situata in Hawaii, Autostrada Hana merge de-a lungul coastei care inconjoara insula Maui si este considerata una dintre soselele cu cele mai frumoase peisaje. Aceasta are o lungime de 83 de kilometri, dar are peste 54 de poduri si peste 600 de curbe. Configuratia neobisnuita apare din nevoia de a reduce pe cat posibil costurile de constructie, care ar fi fost extrem de ridicate daca s-ar fi sapat un tunel prin muntii pe care ii inconjoara aceasta sosea. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Autostrada-Hana.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 2. Trecatoarea Stelvio este situata in Italia si este construita in 1820. Cele 48 de viraje ac de par pe care le afiseaza acest drum creeaza un grad de inclinatie de 7.4 grade. Trecatoarea Stelvio urca de la 949 metri pana la 2.758 de metri. Inclinatia ridicata a acestei sosele a atras organizatorii unui concurs de ciclism, Passo dello Stelvio fiind una dintre cele mai dificile etape din Turul Italiei. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Trecatoarea-Stelvio.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 3. Dupa cum probabil ati intuit, Tunelul Goliang se afla in China, mai exact in provincia Hunan. Acesta a fost sapat in munte in anii 1970 si este una dintre putinele modalitati prin care puteti ajunge in statul Guoliang din provincia chinezeasca Hunan. Tunelul trece prin muntii Taihang si este &quot;echipat&quot; cu geamuri sapate in munte pentru a vedea peisajul adiacent. Latimea acestui tunel este de 3.65 metri, iar inaltimea maxima permisa in acesta este de 4.57 metri. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Tunelul-Guoliang.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 4. Capitala Braziliei gazduieste un peisaj neobisnuit, intitulat Monumental Axis. Aceasta este o autostrada cu 12 benzi, 6 pentru fiecare sens, care sunt despartite de un spatiu verde extrem de generos, totul prin inima capitalei Braziliei. Spatiul despartitor din aceasta autostrada este considerat de unii ca fiind cea mai mare ilustrare a unui meridian din lume si separa soferii care merg spre est de soferii care merg spre vest. Proiectul impresionant a fost construit in anii 1950 si face fata cu succes provocarilor de zi cu zi. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Monumental-Axis.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 5. Soseaua Atlanterhavsveien este situata in Norvegia si a fost deschisa in 1989. Drumul respectiv este cunoscut si sub numele de Atlantic Road. Aceasta sosea are opt poduri care trec peste un arhipelag de opt insule diferite. Echipele care au construit aceasta sosea au fost nevoite sa suporte 12 uragane in timp ce au lucrat la Atlantic Road. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Atlanterhavsveien.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 6. Marea Britanie are una dintre cele mai mari si complexe intersectii giratorii din lume. Intersectia in cauza a fost deschisa in 1972 si are cinci sensuri giratorii mai mici care dirijeaza traficul in jurul cercului de la interior. In cele cinci giratorii mai mici se circula in sensul acelor de ceasornic, pe cand in cercul de la interior se circula invers acelor de ceasornic. Desi este foarte derutanta si periculoasa, intersectia respectiva permitea trecerea a 1.100 de masini pe ora inca din anul in care a fost deschisa. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Sensul-girator-magic.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 7. Autostrada 1 din Islanda are o lungime de 1.335 kilometri si a fost construita in 1974. Aceasta sosea este cunoscuta si sub numele de Ring Road, deoarece formeaza o bucla gigantica in jurul Islandei. In mare parte, Autostrada 1 din Islanda are o singura banda pe sens in zonele in care traverseaza fiorduri si trece prin zonele cu climat extrem de aspru. Prima autostrada a Islandei “atinge” toate obiectivele turistice majore din aceasta tara. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Autostrada-1.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 8. Americanii au construit o sosea de 80 de kilometri in 36 de ani, iar costul acesteia a fost de aproape 100 de milioane de dolari. Drumul a fost deschis in 1996 si merge din Tennessee pana la Haw Knob, o statiune montana care serveste ca granita intre doua state. Soseaua Cherohala urca de la 274 de metri pana la 1.645 metri, motiv pentru care constructia acesteia a durat atat de mult. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cherohala-Skyway.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 9. Bolivia are o sosea care urca de la 1.219 metri pana la 4.572 metri, care are o latime de doar trei metri pe unele sectiuni. Soseaua care merge din vestul Boliviei pana in La Paz este supranumita &quot;Soseaua Mortii&quot; din cauza numarului ridicat de accidente care au loc pe aceasta. Soseaua a fost construita pe urmele unei rute mai vechi pe care circulau magarii si traseul a fost pastrat deoarece era cel care opunea cea mai mica rezistenta din partea naturii. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Yungas-Road.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 10. Alaska are o autostrada construita in paralel cu o conducta care transporta petrol. Autostrada Dalton are o lungime de 666.2 kilometri si majoritatea dintre acestia nu sunt asfaltati, ci doar acoperiti cu pietris. Daca drumul respectiv ar fi fost pavat, costurile de intretinere al acestuia ar fi fost extrem de ridicate si nejustificate. Din pacate, soferii care circula pe aceasta autostrada nu au acces la niciun magazin, restaurant sau benzinarie pe intreaga lungime a acesteia. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Dalton-Highway.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 11. Vulcanul Capulin din New Mexico este urcat de o sosea care are o lungime de 3.5 kilometri. Aceasta este atat de ingusta si de sinuoasa incat traficul trebuie oprit complet daca un autobuz urca sau coboara acest drum. Muntele are o circumferinta de 6.5 kilometri si primul drum care a fost construit pe acesta dateaza din 1925. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Capulin-Volcano-Road.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 12. Pakistanul si China sunt legate de o sosea de 1.287 kilometri care a fost construita in 12 ani. Cele doua tari au avut nevoie de inca opti ani pentru a deschide toate punctele de frontiera de pe aceasta sosea. Drumul Karakoram trece prin muntii Himalaya, Karakoram si Pamir si urca pana la 4.800 de metri peste nivelul marii in unele puncte. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Soseaua-Karakoram.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 13. Argentinienii se pot lauda cu cel mai lat bulevard din lume, intitulat Avenida 9 de Julio, care este situat in Buenos Aires. Acesta a fost construit in octombrie 1937 si este o copie a celebrului Champs-Elysees, dar care a fost extins pana in anii 1980. Cele mai late puncte ale acestei sosele au chiar 8 benzi pe fiecare sens si ambele portiuni ale drumului sunt flancate de strazi mai mici, care pot sa suporte doua sau mai multe benzi de circulatie suplimentare. Latimea totala a acestui bulervard urca pana la 140 de metri, daca luam in vedere si cele doua benzi suplimentare. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cel-mai-lat-bulevard-din-lume.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 14. Norvegienii au o sosea denumita in limbaj popular &quot;Scara Troll&quot;, care consta in 11 viraje ac de par cu un grad de urcare mediu de 9 procente. Drumul este flancat de cascada Stigfossen, pe care o traverseaza la un moment dat. Constructia acestei sosele care traverseaza muntii a durat opt ani si a fost finalizata in 1936. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Trollstingen.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 15. Locuitorii din Pittsburg se pot lauda cu cea mai inclinata strada din lume pe care poate fi condus un vehicul. Din fericire pentru pietoni, aceasta strada beneficiaza si de scari pentru urcare si coborare. Canton Avenue are o inclinatie de 37 de grade, ceea ce inseamna ca urca echivalentul a 11 metri pentru fiecare 30 de metri parcursi pe orizontala. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cea-mai-inclinata-strada-practicabila-din-lume.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 16. Atunci cand soselele nu mai pot avansa pe latime, inginerii sunt nevoiti sa construiasca drumuri la inaltime pentru a evita ambuteiajele. Anumite puncte de pe intersectia High Five au inaltimea unei cladiri cu 12 etaje. Acest proiect a avut nevoie de 37 de poduri permanente si sase poduri temporare. Constructia a fost terminata cu un an inainte de termenul scadent si a fost declarata &quot;Proiectul Anului&quot; de catre Asociatia Americana de Lucrari Publice. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Intersectia-High-Five.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 17. Strada Lombard din San Francisco este celebra in intreaga lume datorita faptului ca are opt curbe si o inclinatie de 16 grade. Acest gen de strada este rar intalnita in orasele lumii si are aceasta configuratie pentru a micsora cu noua grade panta pe care trebuie sa o coboare vehiculele. Pana in anul 1939, pe strada Lombard din San Francisco se circula pe ambele sensuri. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cea-mai-cunoscuta-strada-din-San-Francisco.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 18. Canadienii se pot lauda cu un drum pentru camioane format in intregime din lacuri inghetate. Acesta are o lungime de 595 kilometri si este folosit doar de camioanele care transporta marfa catre minele de diamante din Canada. Traseul este ales pe sectiunile cele mai rezistente, iar echipele de intretinere monitorizeaza gheata la temperaturi extreme. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;img src=&quot;http://funnyblog.ro/wp-content/uploads/2010/05/Drumul-de-iarna-de-la-Tibbitt-la-Contowoyto.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;/&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/cele_mai_interesante_18_sosele_si_strazi_din_lume/2011-05-11-64</link>
			<dc:creator>roryta</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/cele_mai_interesante_18_sosele_si_strazi_din_lume/2011-05-11-64</guid>
			<pubDate>Wed, 11 May 2011 19:37:39 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Lumina albastră</title>
			<description>Dacă luaţi un om sănătos şi îl înţepaţi cu un obiect ascuţit, el va ţipa. O reacţie normală a unui organism viu la stimulii externi. &lt;p&gt; Acum, haideţi să luăm o bacterie marină numită Photobacterium phosphoreum şi s-o &quot;înţepăm&quot; cu o moleculă de oxigen liber. Nu vă aşteptaţi la un strigăt, în schimb, acordaţi o atenţie deosebită la modul în care aceasta luminează - este o reacţie normală pentru fotobacterii.</description>
			<content:encoded>Dacă luaţi un om sănătos şi îl înţepaţi cu un obiect ascuţit, el va ţipa. O reacţie normală a unui organism viu la stimulii externi. &lt;p&gt; Acum, haideţi să luăm o bacterie marină numită Photobacterium phosphoreum şi s-o &quot;înţepăm&quot; cu o moleculă de oxigen liber. Nu vă aşteptaţi la un strigăt, în schimb, acordaţi o atenţie deosebită la modul în care aceasta luminează - este o reacţie normală pentru fotobacterii. &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/17690743.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; Poate că din cauza atitudinii grosolane faţă de ea, fotobacteria nu s-a împrietenit cu oamenii de ştiinţă, lăsându-le cu o mulţime de mistere, aducându-le nopţi nedormite minunate şi enigme ce trebuiesc rezolvate. &lt;br /&gt; Însă, datorită unei gene asemănătoare, aceasta s-au împrietenit cu numeroşi reprezentanţi din adâncul mărilor. Un exemplu ar fi calmarul. Acesta fuge de acasă pentru a-şi înveseli copilăria plictisitoare şi cu siguranţă se va alege cu acest microb stralucitor. Mai târziu, în momente de euforie romantică el va încânta pe alţii cu culori strălucitoare şi luminoase. &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/80549094.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; Aceeaşi poveste este şi la peştele Monocentris Japonica care are faruri sub ochi. Dacă în aceste faruri nu ar locui fotobacteria Vibrio fischeri, acest peşte ar muri de foame în întunericul rece. Un exemplu remarcabil, ce ne arată că prietenia poate salva o specie întreagă. &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57794881.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG10--&gt; &lt;p&gt; Iar noi, oamenii putem doar se ne bucurăm de această frumuseţe neexplorată. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/03662745.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/02099269.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s02099269.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/10245209.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s10245209.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/98762035.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/60972722.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/59889879.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s59889879.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/lumina_albastra/2011-05-02-62</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/lumina_albastra/2011-05-02-62</guid>
			<pubDate>Mon, 02 May 2011 19:54:42 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Bancnote din perioada socialistă</title>
			<description>Bancnote româneşti din perioada socialistă</description>
			<content:encoded>Bancnote româneşti din perioada socialistă &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/36897313.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/70215272.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91585006.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s91585006.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/98295667.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/85041099.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s85041099.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/66336282.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s66336282.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/48448161.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s48448161.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/21527370.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s21527370.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/22933364.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/43622666.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG10--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG11--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/28789039.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s28789039.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG11--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG12--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/03908550.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG12--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG13--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57282729.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s57282729.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG13--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG14--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/48985556.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG14--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG15--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/29026636.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG15--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG16--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/09713563.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG16--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG17--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/76641792.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG17--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/bancnote_din_perioada_socialista/2011-05-01-45</link>
			<dc:creator>zott</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/bancnote_din_perioada_socialista/2011-05-01-45</guid>
			<pubDate>Sun, 01 May 2011 10:37:02 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Principala atracţie din Samoa</title>
			<description>Acest timbru ilustrează mândria Samoa - casa celui mai celebru locuitor al arhipelagului. Fiecare dintre noi îl cunoaşte, chiar şi cei care nu au auzit nimic despre această insulă.</description>
			<content:encoded>Acest timbru ilustrează mândria Samoa - casa celui mai celebru locuitor al arhipelagului. Fiecare dintre noi îl cunoaşte, chiar şi cei care nu au auzit nimic despre această insulă. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57032095.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s57032095.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Autorul &quot;Insulei comorilor&quot; şi altor cărţi cunoscute a părăsit în 1890 patria sa, Scoţia. A ales să trăiască într-un paradis pentru un downshifter - Samoa. Acolo a cumpărat un teren mare şi şi-a construit o vilă în Vailima (reprezentată pe timbru). După standardele din Samoa acesta era un palat. Unica vilă din istoria insulei cu şemineu, complet inutil în climatul local. Aici scriitorul a petrecut ultimii ani din viaţă şi a scris ultimele cărţi. &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/98213623.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s98213623.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; Aceşti ani, însă nu au fost paşnici. Arhipelagul era unul dintre cele mai fierbinţi puncte de pe planetă. Germania, Statele Unite şi Marea Britanie luptau pentru această zonă, dezlănţuind un război civil. Scriitorul se implică activ în viaţa politică locală, apără drepturile locuitorilor insulei şi scrie articole incriminatorii anticoloniale în publicaţiile europene. Pentru samoani acesta a devenit erou naţional. &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/58269860.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/principala_atractie_din_samoa/2011-04-30-44</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/principala_atractie_din_samoa/2011-04-30-44</guid>
			<pubDate>Fri, 29 Apr 2011 20:03:16 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Templul alb Wat Rong Khun</title>
			<description>În ciuda faptului că a fost construit de către Chalermchai Kositpipat pe banii proprii, Templul Wat Rong Khun sau Templul Alb este ceva foarte frumos. &lt;br /&gt;</description>
			<content:encoded>În ciuda faptului că a fost construit de către Chalermchai Kositpipat pe banii proprii, Templul Wat Rong Khun sau Templul Alb este ceva foarte frumos. &lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/61133145.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s61133145.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt;Templul Alb este un simbol al purităţii lui Buddha, o amintire a luptei eterne dintre bine şi rău. Construcţia acestuia a început în 1997 şi ar trebui să fie compus din 9 clădiri. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/83620952.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s83620952.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Lucrul la templu continuă mai mult de 13 ani. Chalermchai crede că proiectul va fi finalizat aproximativ peste 90 de ani, când el va fi deja mort, şi după moartea sa tinerii arhitecţi vor termina ceea ce a început el. &lt;p&gt; &lt;!--IMG20--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/50074635.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s50074635.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG20--&gt; &lt;p&gt; Interesant este că artistul Chalermchai, aşa cum am menţionat, îndreaptă spre construcţia templului toate încasările din vânzarea tablourilor sale şi nu acceptă nici un fel de sponsorizare, astfel încât nimeni să nu-i poată influenţa realizarea planurilor şi fanteziilor sale. Până acum în templu au fost investite câteva milioane de dolari. &lt;p&gt; &lt;!--IMG11--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/78885260.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s78885260.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG11--&gt; &lt;p&gt; Situat în provincia Chiang Rai, Wat Rong Khun este diferit de alte temple din Thailanda. Culoarea albă accentuează puritatea lui Buddha, iar sticla strălucitoare simbolizează înţelepciunea lui Buddha pe uscat şi în întregul univers. Fiecare element arhitectural are o semnificaţie. Puntea spre ubosot este văzută ca o tranziţie de la ciclurile de renaştere infinită la lăcaşul lui Buddha iar semi-cercul dinaintea podului simbolizează lumea pământeană. &lt;p&gt; &lt;!--IMG12--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/76865280.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s76865280.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG12--&gt; &lt;p&gt; Merită câteva cuvinte şi frescele din templu. Autorul utilizează în scenele religioase câteva scene contemporane din filme precum &quot;The Matrix&quot; şi &quot;Star Wars&quot;. Artistul doreşte astfel să fie auzit de tineri, vorbind în limba lor. Celelalte picturi descriu în principal încercările de a evita tentaţiile şi de a ajunge în Nirvana. &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/93454927.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s93454927.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; Pe acoperiş sunt amplasate animale. Fiecare dintre acestea reprezintă pământul, aerul, apa şi focul. &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/69282971.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s69282971.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/17167360.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s17167360.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/52866195.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s52866195.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/92218738.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s92218738.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG10--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/87101315.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s87101315.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57523451.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s57523451.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG13--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/60950641.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s60950641.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG13--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG14--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/71245266.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s71245266.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG14--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG15--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/29431019.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s29431019.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG15--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG16--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/76740278.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG16--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG17--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/79172496.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s79172496.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG17--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG18--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/89587873.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s89587873.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG18--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG19--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/33251052.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s33251052.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG19--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/18052136.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s18052136.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG21--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/49468401.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s49468401.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG21--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG22--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/87104647.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s87104647.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG22--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG23--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/18218914.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s18218914.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG23--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG24--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91093703.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s91093703.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG24--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG25--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/56185003.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s56185003.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG25--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG26--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/44765740.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s44765740.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG26--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG27--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/77008906.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s77008906.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG27--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG28--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/69396812.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s69396812.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG28--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG29--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/70572759.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s70572759.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG29--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/templul_alb_wat_rong_khun/2011-04-26-43</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/templul_alb_wat_rong_khun/2011-04-26-43</guid>
			<pubDate>Tue, 26 Apr 2011 10:10:37 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Talentul şi renumele</title>
			<description>Acest timbru a fost emis cu un tiraj de 2 milioane de exemplare în 1951, la aniversarea a 700 de ani a bisericii Sf. Maria din Lübeck. Dar aici nu va merge vorba despre marcă, ci despre ceea ce este desenat pe ea.</description>
			<content:encoded>Acest timbru a fost emis cu un tiraj de 2 milioane de exemplare în 1951, la aniversarea a 700 de ani a bisericii Sf. Maria din Lübeck. Dar aici nu va merge vorba despre marcă, ci despre ceea ce este desenat pe ea. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91186849.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; În 1942, avioanele britanice au şters practic de pe faţa pământului oraşul Lübeck. Incendiul a distrus complet acoperişul bisericii Sf. Maria iar din cauza temperaturii a căzut tencuiala de pe pereţi. Dar cum tot răul e spre bine, sub tencuiala căzută au ieşit la vedere câteva fresce din secolul al XIII-lea. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/90317223.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/37599878.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; După ce au reconstruit acoperişul catedralei şi au colectat 150 mii de mărci, în 1948 locuitorii din Lübeck au invitat doi restauratori, pe Dietrich Fey şi Lothar Malskat, să restaureze frescele. Ambii lucraseră deja la restaurarea picturilor gotice în catedrala din Schleswig, dovedind că îşi cunosc bine treaba. &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/97593400.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; După aproximativ trei ani de muncă, Fay şi Malskat au prezentat publicului frumuseţea uimitoare creată de maeştrii secolului XIII. &lt;p&gt; Celebrarea aniversării a 700 de ani a bisericii a atras numeroşi vizitatori. La eveniment a fost prezent şi cancelarul german Konrad Adenauer (în poza de mai jos acesta este împreună cu Lothar Malskatom, pe fundal una dintre picturile murale). &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/58793035.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt;Criticii erau în extaz, nu-şi puteau exprima emoţiile decât prin fraze de genul: &quot;un patrimoniu extraordinar&quot;, &quot;creaţii magnifice ale strămoşilor noştri&quot; şi chiar &quot; fără analog în lume&quot;. Toate laudele au mers spre Fay, proprietarul firmei în care lucra Malskat. &lt;br /&gt; Un an mai târziu Lothar, nemulţumit de faptul că toate meritele erau atribuite lui Fey, a declarat că toate picturile murale sunt false. Acesta a zis că a pictat, la ordinul lui Fey, fresce noi în locul celor vechi şi chiar şi pe peretele curat, oferindu-le o notă de antichitate cu ajutorul unei grile metalice. La început nimeni nu-l crede, gândindu-se că acesta este în căutarea popularităţii. Atunci Malskat trimite unui ziar nişte fotografii cu pereţii proaspăt pictaţi. Criticii susţin că este imposibil să fie amăgiţi. Malskat le arată pe peretele catedralei din secolul XII pictat un curcan, pasăre pe care europenii nu l-au putut vedea înainte de Columb. &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/80149308.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s80149308.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; După cum s-a dovedit ulterior, Lothar Malskat a pictat în ambele catedrale portrete ale membrilor familiei sale, a unei actriţe şi chiar a lui Rasputin. &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/38661477.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/93158167.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; În timpul percheziţiilor, la acesta acasă au fost descoperite &quot;opere&quot; de Malevici, Henri de Toulouse-Lautrec şi ale altor pictori celebri. Operele erau falsificate perfect. &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/21081528.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; Instanţa i-a găsit vinovaţi.pe ambii. Fay a primit douăzeci de luni de închisoare, Malskat - optsprezece. Majoritatea frescelor au fost spălate, inclusiv cea ilustrată pe timbru. În cele din urmă, Lothar a devenit renumit.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/talentul_si_renumele/2011-04-20-42</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/talentul_si_renumele/2011-04-20-42</guid>
			<pubDate>Wed, 20 Apr 2011 00:13:49 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Bancnote româneşti vechi</title>
			<description>Bancnote româneşti vechi, din vremea regatului şi mai încoace. Banii bunicilor...şi ai noştri !</description>
			<content:encoded>Bancnote româneşti vechi, din vremea regatului şi mai încoace. Banii bunicilor...şi ai noştri ! &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/21290166.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/41524824.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/79827570.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/05020343.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/30623184.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s30623184.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/31097582.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/63439072.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s63439072.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/10901317.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s10901317.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/60392431.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s60392431.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG10--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG11--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/97890481.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s97890481.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG11--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG13--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/05320790.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s05320790.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG13--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/bancnote_romanesti_vechi/2011-04-17-30</link>
			<dc:creator>zott</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/bancnote_romanesti_vechi/2011-04-17-30</guid>
			<pubDate>Sun, 17 Apr 2011 16:17:50 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Preservation Hall</title>
			<description>Această clădire modestă a fost construită în 1750 ca reşedinţă privată. Mai târziu a devenit cârciumă, studiou şi galerie de artă. Nu a avut nici o reparaţie din anul 1961.</description>
			<content:encoded>Această clădire modestă a fost construită în 1750 ca reşedinţă privată. Mai târziu a devenit cârciumă, studiou şi galerie de artă. Nu a avut nici o reparaţie din anul 1961. Aşa arată în timpul zilei. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/05305892.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; Noaptea arată aproximativ ca în poza de mai jos. Va trebui să staţi în rând două cartiere, să plătiţi 12 dolari pentru a avea acces în interiorul clădirii. În fiecare seară de la ora 20:00 la 23:00 pot intra doar 125 de persoane. Acolo nu se bea, nu se mănâncă şi nu se fumează. Dar veţi primi ceva ce nu veţi găsi în altă parte - satisfacţia de a asculta pe viu muzică jazz de calitate. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/90766761.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Preservation Hall a fost conceput ca un refugiu pentru jazzul din New Orleans, care pierdea teren în ritmul nebun al anilor şaizeci. &lt;br /&gt; Pe site-ul oficial puteţi face &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://www.preservationhall.com/hall/virtual_tour/index.aspx&quot; title=&quot;http://www.preservationhall.com/hall/virtual_tour/index.aspx&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;un tur virtual&lt;/a&gt;.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/preservation_hall/2011-04-16-29</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/preservation_hall/2011-04-16-29</guid>
			<pubDate>Sat, 16 Apr 2011 15:47:35 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Focul vulpii</title>
			<description>&quot;Tom era de părere că nu putem săpa fără lumină. Şi cum un felinar ne-ar fi putut da de gol, ăl mai bun lucru era — zicea el — să adunăm nişte vreascuri putrede, care se cheamă &quot;focul vulpii&quot; şi care dau o pâlpâire slabă dacă le pui într-un loc întunecos.&quot; (Aventurile lui Huckleberry Finn, Mark Twain).</description>
			<content:encoded>&quot;Tom era de părere că nu putem săpa fără lumină. Şi cum un felinar ne-ar fi putut da de gol, ăl mai bun lucru era — zicea el — să adunăm nişte vreascuri putrede, care se cheamă &quot;focul vulpii&quot; şi care dau o pâlpâire slabă dacă le pui într-un loc întunecos.&quot; (Aventurile lui Huckleberry Finn, Mark Twain). &lt;p&gt; Prima menţiune a focului vulpii a fost făcută de Aristotel. El a numit acest fenomen &quot;lumina focului rece&quot;. Naturalistul roman Plinius cel Bătrân a descris fenomenul ca fiind &quot;nişte arbori luminoşi de pe plantaţiile de măslini&quot;. Din păcate pentru cei romantici şi cei care credeau în miturile din jurul focului vulpii, în mijlocul secolului XX s-a constatat că sursa luminii sunt ciupercile lignicole. &lt;p&gt; Acest &quot;foc&quot; este dificil de văzut, chiar şi în locuri cu lumină slabă. El poate fi observat de obicei pe bucăţile de lemn putred şi pe buturugile din zonele mai umede a păduriilor, în nopţile fără lună.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/focul_vulpii/2011-04-16-28</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/focul_vulpii/2011-04-16-28</guid>
			<pubDate>Fri, 15 Apr 2011 23:29:39 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Crocker vs. Young</title>
			<description>În 1870 magnatul feroviar din San Francisco, Charles Crocker a hotărât să cumpere toate casele din jurul vilei sale. El dorea să îmbunătăţească peisajul din jurul casei sale. A reuşit să se înţeleagă cu toţi vecinii, cu o singură excepţie. un dricar german Nicholas Young.</description>
			<content:encoded>În 1870 magnatul feroviar din San Francisco, Charles Crocker a hotărât să cumpere toate casele din jurul vilei sale. El dorea să îmbunătăţească peisajul din jurul casei sale. A reuşit să se înţeleagă cu toţi vecinii, cu o singură excepţie. un dricar german Nicholas Young. Crocker nu se aştepta că cineva ar putea să-i refuze oferta. La o valoare nominală a casei de 3000 de dolari, lui Young i-a fost oferită suma de 12.000 dolari, răspunsul a fost acelaşi. &lt;br /&gt; Crocker nici nu se gândea să renunţe şi a găsit o soluţie foarte originală - a construit un gard de aproximativ 12 metri în înălţime în jurul casei lui Young, din trei părţi, . Crocker a fost sigur că după această mişcare va obţine casa. &lt;br /&gt; Nicholas nu a cedat. Se spune că acesta a spriginit de gardul lui Crocker un sicriu de aproximativ 3 metri şi acest sicriu nu-l lăsa să pună la îndoială decizia sa. &lt;br /&gt; Jung a murit câţiva ani mai târziu, în 1880. Crocker a murit în 1888. Aşa şi nu a reuşit să cumpere casa vecinului său. Mulţi ani mai târziu, totuşi casa a fost vândută de către rudele lui Nicholas Young. &lt;br /&gt; Fiica lui Young povestea mai târziu că în casă era întuneric şi umed, toate florile din grădină au murit iar gazonul devenise maro. &lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/32549395.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/crocker_vs_young/2011-04-15-27</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/crocker_vs_young/2011-04-15-27</guid>
			<pubDate>Thu, 14 Apr 2011 21:04:45 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Testamentul lui Charles Vance Millar</title>
			<description>Pe lângă faptul că Charles Millar a fost un bun avocat şi finantator, el avea şi un bun simţ al umorului, de care locuitorii din Toronto s-au bucurat pe deplin după moartea acestuia din 1926. Dobândind în cei şaptezeci şi trei de ani o avere impresionantă, dar fiind fără familie, Charles descris detaliat în testamentul său cine şi ce trebuie să primească după moartea sa.</description>
			<content:encoded>Pe lângă faptul că Charles Millar a fost un bun avocat şi finantator, el avea şi un bun simţ al umorului, de care locuitorii din Toronto s-au bucurat pe deplin după moartea acestuia din 1926. Dobândind în cei şaptezeci şi trei de ani o avere impresionantă, dar fiind fără familie, Charles descris detaliat în testamentul său cine şi ce trebuie să primească după moartea sa. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/13037589.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Millar a ordonat distribuirea acţiunilor jockey-clubului Kenilworth fiecărui preot din parohiile din apropiere, ştiind atitudinea bisericii faţă de jocurile de noroc. Cota sa în cadrul companiei de bere O&apos;Keefe Brewery, deţinută de catolici, a promis-o preoţilor protestanţi, cunoscuţi pentru lupta lor cu alcoolismul, dacă aceştia se vor prezenta la tribunal şi vor solicita acţiunile. Casa sa din Jamaica le-a lăsat-o la trei persoane, care se urau reciproc, interzicându-le vânzarea acesteia. Cel mai interesant a fost ultimul punct din testament. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/16296189.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; Potrivit acestuia, femeia din Toronto care în termen de zece ani după moartea sa va naşte cei mai mulţi copii legitimi va primi peste o jumătate de milion de dolari. Startul competiţiei, care a primit numele The Stork Derby, a fost dat pe 31 octombrie 1926. &lt;p&gt; Nouă luni mai târziu au apărut primii lideri - femeile care au născut gemeni şi tripleţi. Numele lor este publicat într-o coloană specială din ziare. În pofida Marii Depresiuni, lupta se desfăşoară într-un mod serios. Biserica încearcă să intervină în cursă, dar deoarece a primit cota ei de acţiuni la fabrica de bere, nimeni nu o ascultă. &lt;br /&gt; Concurenţii sunt foarte decişi, nici unul nu reduce din viteză. A cincea rundă. Un grup trece înainte. Mai târziu vine prima descalificare - nouă copii, dar taţii sunt diferiţi. Al optulea cerc, al nouălea, al zecelea. Linia de sosire o trec doar patru echipe: familia Smith, Nagl, Timlek şi McLean. Rezultatele: nouă copii fiecare. Câştigătorii primesc câte 125 de mii de dolari.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/testamentul_lui_charles_vance_millar/2011-04-14-26</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/testamentul_lui_charles_vance_millar/2011-04-14-26</guid>
			<pubDate>Thu, 14 Apr 2011 17:43:26 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Două lebede</title>
			<description>Vedem în această fotografie pe geniala balerină Anna Pavlova şi favoritul ei Jack, în gradina de pe moşia sa din Anglia.</description>
			<content:encoded>&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/89682419.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt;Vedem în această fotografie pe geniala balerină Anna Pavlova şi favoritul ei Jack, în gradina de pe moşia sa din Anglia. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/67156627.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Acea Ană, a cărei tandreţe fragilă a contribuit la crearea şi întruchiparea minunatei imagini a &quot;Lebedei muribunde&quot; (The Dying Swan). &lt;p&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr12Cl1qaneb&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=YW01o9x0Alc&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr12Cl1qaneb&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;p&gt; Spectacolul a fost creat de Mihail Fokin special pentru Anna Pavlova şi prezentat pentru prima dată în anul 1905 în Sankt-Petersburg. &lt;br /&gt; Pavlova a interpretat acest dans peste 4000 de ori şi a fost admirată şi aplaudată în toată lumea.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/doua_lebede/2011-04-14-25</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/doua_lebede/2011-04-14-25</guid>
			<pubDate>Thu, 14 Apr 2011 15:04:22 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Simbolul Societăţii</title>
			<description>Simbolul Societăţii (Symbol Of Society ). Lucrarea lui &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://fitzy593.co.uk/&quot; title=&quot;http://fitzy593.co.uk/&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Glen Fitzpatrick&lt;/a&gt;</description>
			<content:encoded>Simbolul Societăţii (Symbol Of Society ). Lucrarea lui &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://fitzy593.co.uk/&quot; title=&quot;http://fitzy593.co.uk/&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Glen Fitzpatrick&lt;/a&gt; . &lt;br /&gt; Acesta a făcut armata între anii 1990-1993 la Queen&apos;s Royal Irish Hussars şi este veteran al războiului din Golf din 1991. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/61143420.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s61143420.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/simbolul_societatii/2011-04-14-24</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/simbolul_societatii/2011-04-14-24</guid>
			<pubDate>Wed, 13 Apr 2011 23:23:30 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Marea Moschee din Djenné</title>
			<description>Marea Moschee din Djenne, Mali este cea mai mare clădire de lut din lume. Oraşul Djenne se află pe o insulă în mijlocul râului Bani şi este unul dintre cele mai vechi oraşe din Africa.</description>
			<content:encoded>Marea Moschee din Djenne, Mali este cea mai mare clădire de lut din lume. Oraşul Djenne se află pe o insulă în mijlocul râului Bani şi este unul dintre cele mai vechi oraşe din Africa. &lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/41209741.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;br /&gt; Moscheea a apărut aici încă în secolul al XIII-lea, dar aspectul de astăzi îl are din 1907, după ce a fost reconstruită pe ruinele clădirii vechi. &lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57684366.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Materialul din care este construită clădirea, numit &quot;banco&quot;, este un amestec de lut, fân, coji de orez şi gunoi de grajd. Cărămida produsă din aceste componente este foarte ieftină, dar nu este rezistentă. În timpul sezonului ploios toate clădirile din Djenne se deteriorează. Moscheea nu este o excepţie. După ce ploile încetează, locuitorii oraşului se adună la festivalul anual, care are ca scop repararea moscheei. Sute de oameni se urcă pe pereţii clădirii cu banco în coşuri pentru a astupa găurile. Numai când moscheea este restaurată fiecare începe să-şi repare casa proprie. &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/82735874.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s82735874.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; Marea Moschee are trei minarete de 11 metri fiecare. &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/49496774.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; Toate turnurile sunt decorate cu ouă de struţ, simbolizând puritatea şi fertilitatea. &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/30567738.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; În interiorul clădirii sunt coridoare lungi, separate prin coloane. &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/22424317.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; Înainte de 1996, intrarea în moschee era liberă pentru oricine, dar după ce revista Vogue au făcut o sesiune foto cu modele semi-goale în interiorul templului, clerul local a interzis intrarea necredincioşilor. Acum există două opţiuni de a te afla în interiorul moscheii - acceptarea Islamului sau vizitarea copiei din Franţa. &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/86287858.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/marea_moschee_din_djenne/2011-04-13-23</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/marea_moschee_din_djenne/2011-04-13-23</guid>
			<pubDate>Wed, 13 Apr 2011 14:03:32 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Picturi de 30.000 de ani din peştera Chauvet</title>
			<description>Peştera Chauvet este situată în apropierea oraşelului Valon-Pont d&apos;Arc din sudul Franţei. În peşteră au fost găsite peste 300 de desene în care sunt reprezentate diferite animale. Cu ajutorul metodei de datare cu radiocarbon s-a stabilit că desenele au între 30.000 şi 33.000 de ani.</description>
			<content:encoded>Peştera Chauvet este situată în apropierea oraşelului Valon-Pont d&apos;Arc din sudul Franţei. În peşteră au fost găsite peste 300 de desene în care sunt reprezentate diferite animale. Cu ajutorul metodei de datare cu radiocarbon s-a stabilit că desenele au între 30.000 şi 33.000 de ani. Astfel, aceste figuri reprezintă cele mai vechi exemplare de artă de peşteră din lume. &lt;p&gt; Peştera a fost descoperită în decembrie 1994 de către Jean-Marie Chauvet. Ea este închisă accesului public, fiindcă orice schimbare semnificativă a umidităţii poate deteriora picturile. Dreptul de acces pentru câteva ore, şi cu respectarea unor restricţii îl pot obţine doar câţiva arheologi. Peştera a fost ruptă de lumea exterioară în perioada glaciară din cauza unei stânci căzute la intrarea acesteia. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/98646556.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s98646556.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/picturi_de_30_000_de_ani_din_pestera_chauvet/2011-04-13-22</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/picturi_de_30_000_de_ani_din_pestera_chauvet/2011-04-13-22</guid>
			<pubDate>Tue, 12 Apr 2011 22:41:13 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Parcul Naţional Anza-Borrego</title>
			<description>În deşertul Californiei, la graniţa dintre Mexic şi SUA, se află Parcul Naţional Anza-Borrego . El are o suprafaţă de 2400 kilometri pătraţi şi este al doilea parc naţional după mărime din Statele Unite.</description>
			<content:encoded>În deşertul Californiei, la graniţa dintre Mexic şi SUA, se află Parcul Naţional Anza-Borrego . El are o suprafaţă de 2400 kilometri pătraţi şi este al doilea parc naţional după mărime din Statele Unite. &lt;p&gt; În fiecare an, în martie şi aprilie deşertul se acoperă cu o mulţime de flori. La acest eveniment vin oameni din toate colţurile Americii. Înflorirea depinde de cantitatea de ploaie din lunile de iarnă. Dacă iarna a plouat foarte mult, deşertul înfloreşte pentru o perioadă mai mare de timp. În cazul în care ploile nu au fost suficiente sau au căzut prea târziu, înflorirea este lentă, iar în unele locuri deşertul nu înfloreşte deloc. &lt;p&gt; Pustiul poate fi împărţit în trei părţi - partea de sus (cea care se află în munţi), medie (dealurile stâncoase) şi inferioară (văile nisipoase). În partea inferioară înfloresc crinii, verbinele, luminiţele de seară şi alte plante erbacee. În partea medie a deşertului şi la poalele munţilor se pot găsi numeroşi cactuşi înfloriritori, cholla şi ocotillo. Dacă urcăm mai sus în munţi, apar yucca şi agavele. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/48014139.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s48014139.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/96707158.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s96707158.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/41995128.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s41995128.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/99112407.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s99112407.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/43467855.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s43467855.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/72712170.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s72712170.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/69642589.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s69642589.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/11526610.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s11526610.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/01627233.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s01627233.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/95793307.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s95793307.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG10--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/parcul_national_anza_borrego/2011-04-12-21</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/parcul_national_anza_borrego/2011-04-12-21</guid>
			<pubDate>Tue, 12 Apr 2011 14:05:24 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Cronometrul lui Harrison</title>
			<description>Acest dispozitiv, cronometrul lui John Harrison, a fost la un moment dat vârful progresului tehnologic şi era foarte scump. O astfel de unitate costa aproximativ o treime din costul unei nave. Abia la începutul secolului al XIX-lea, preţul a scăzut până la un salariu anual al unui muncitor calificat.</description>
			<content:encoded>Acest dispozitiv, cronometrul lui John Harrison, a fost la un moment dat vârful progresului tehnologic şi era foarte scump. O astfel de unitate costa aproximativ o treime din costul unei nave. Abia la începutul secolului al XIX-lea, preţul a scăzut până la un salariu anual al unui muncitor calificat. &lt;p&gt; &lt;br /&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/86499459.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;br /&gt; Cu ajutorul lui s-au rezolvat multe probleme, care au devenit ulterior obiecte de cercetare şi dezvoltare: izocronizarea şi stabilizarea oscilării sistemului balanţei cu arc, reducerea frecării în sistemul cinematic al mecanismului ceasului, compensarea termică a dispozitivelor oscilatorii. &lt;br /&gt; Pentru rezolvarea acestor probleme a fost folosită placa bimetalică - o placă din două metale cu coeficienţi diferiţi de dilatare, la diferenţe de temperatură dilatările şi contracţiile se anulau reciproc. În plus, a fost inventat un mecanism de declanşare specială pe bază de diamant, asigurând o mişcare lentă roţii dinţate principale din ceas. &lt;p&gt;Testarea cronometrului a început în octombrie 1761 pe ruta Marea Britanie – Jamaica. După 161 zile nava &quot;Deptford&quot; a revenit în portul Porsmouth. Ceasul a avut o eroare de doar câteva secunde, ceea ce a permis determinarea longitudinii cu o exaccitate de 1°. Problema a fost rezolvată. &lt;p&gt; John Harrison a primit &lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Copley_Medal&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Medalia Copley&lt;/a&gt; şi un premiu de 10.000 de lire sterline, prevăzut într-un proiect de lege, aprobat de către Camera Comunelor şi Camera Lorzilor din Marea Britanie în 1714. Apropo, recompensa nu a fost cea mai mare - pentru o metodă mai precisă de determinare a longitudinii, se oferea 15 şi 20 de mii de lire sterline.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/cronometrul_lui_harrison/2011-04-11-20</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/cronometrul_lui_harrison/2011-04-11-20</guid>
			<pubDate>Mon, 11 Apr 2011 19:38:32 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Carpii în Japonia</title>
			<description>Aproape în toate lacurile urbane din Japonia puteţi vedea peşti mari coloraţi, numiţi &quot;Koi&quot;, care sunt de fapt crapi. Japonezii îi tratează aproape ca pe nişte animale domestice. Îi admiră, au grijă de ei, îi hrănesc. Un japonez reacţionează cu groază la întrebări despre gustul crapului.</description>
			<content:encoded>Aproape în toate lacurile urbane din Japonia puteţi vedea peşti mari coloraţi, numiţi &quot;Koi&quot;, care sunt de fapt crapi. Japonezii îi tratează aproape ca pe nişte animale domestice. Îi admiră, au grijă de ei, îi hrănesc. Un japonez reacţionează cu groază la întrebări despre gustul crapului. În general, koi în Japonia au devenit animale de companie, cum sunt peste tot în lume peştii de aur, rudele lor apropiate crescute în China. &lt;p&gt; &lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/55432602.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s55432602.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;br /&gt; Carpii au venit în Japonia de la vest, din China. Iniţial ei erau folosiţi în scopuri alimentare. Apoi, a devenit la modă creşterea crapilor de diferite culori. Acum există peste 80 de specii de crapi cu caracteristici diferite, printre care principala este culoarea. &lt;p&gt; Treptat, crapii au devenit favoriţi naţionali. În timpul &quot;economiei balonului de săpun&quot; din anii &apos;80 erau la modă investiţiile în rase de crapi de lux, care uneori erau mai scumpi decât o limuzină. Şi acum crescătorii profesionali cresc carpi pentru vânzare, iar preţul unui exemplar poate ajunge până la 200 de mii de dolari. &lt;p&gt; Pentru capacitatea lor de a înota împotriva curentului koi sunt consideraţi în Japonia un simbol de tenacitate şi curaj. În plus, cuvântul &quot;dragoste&quot; în japoneză sună &quot;koi&quot;, astfel crapul simbolizează în acelaşi timp şi dragostea. Prin urmare, un tatuaj cu crap este popular atât în ​​rândul criminalilor brutali, cât şi în rândul fetelor frumoase şi îndrăgostite.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/carpii_in_japonia/2011-04-10-19</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/carpii_in_japonia/2011-04-10-19</guid>
			<pubDate>Sun, 10 Apr 2011 15:50:15 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Bach în interpretarea lui Glenn Gould</title>
			<description>Sindromul Asperger, numit şi sindromul excentricilor, este este o tulburare comportamentală care aparţine autismului. Regizorul Steven Spielberg, actorul Dan Ackroyd, cântăreţul rock Nicholls Craig (The Vines), Welch Florenţa (Florenţa şi Machine), poate chiar Albert Einstein şi Isaac Newton, sunt doar câteva persoane ce se încadrează în descrierea simptomelor acestei boli.</description>
			<content:encoded>Sindromul Asperger, numit şi sindromul excentricilor, este este o tulburare comportamentală care aparţine autismului. Regizorul Steven Spielberg, actorul Dan Ackroyd, cântăreţul rock Nicholls Craig (The Vines), Welch Florenţa (Florenţa şi Machine), poate chiar Albert Einstein şi Isaac Newton, sunt doar câteva persoane ce se încadrează în descrierea simptomelor acestei boli. &lt;br /&gt; Glenn Gould a fost un pianist genial şi un alt personaj din această listă: nu-i plăcea să fie atins, toată viaţa a cântat la pian pe acelaşi scaun, şi iarna, şi vara purta un palton gros şi mănuşi, &lt;br /&gt; Începân cu 1964, nu mai dat spectacole, preferând înregistrările în studio, unde întotdeauna trebuia să fie foarte cald. &lt;br /&gt; A rămas în istoria muzicii ca unul dintre cei mai buni interpreţi a muzicii lui Bach. &lt;p&gt; &lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scre6yg1q8PoR&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=qB76jxBq_gQ&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scre6yg1q8PoR&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/bach_in_interpretarea_lui_glenn_gould/2011-04-10-18</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/bach_in_interpretarea_lui_glenn_gould/2011-04-10-18</guid>
			<pubDate>Sun, 10 Apr 2011 13:14:12 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Mato Tipila</title>
			<description>Mato Tipila este denumirea mitică a &quot;Turnului Diavolilor&quot;. Într-una dintre legendele americane se spune că şapte fete au fost atacate de un urs fioros în timp ce se plimbau prin pădure. Fetele au început să fugă de animalul înfuriat, dar acesta nu înceta să le urmărească. În disperare, fetele s-au urcat pe o piatră simplă şi au început să se roage.</description>
			<content:encoded>Mato Tipila este denumirea mitică a &quot;Turnului Diavolilor&quot;. Într-una dintre legendele americane se spune că şapte fete au fost atacate de un urs fioros în timp ce se plimbau prin pădure. Fetele au început să fugă de animalul înfuriat, dar acesta nu înceta să le urmărească. În disperare, fetele s-au urcat pe o piatră simplă şi au început să se roage. &lt;br /&gt; Ruga lor a fost auzită şi piatra a început brusc să crească, astfel încât fetele au început treptat să se ridice deasupra fiarei. Supărat, ursul a încercat să urce pe faleză. Încercarea a eşuat, iar pe stâncă au rămas urmele ghearelor sale uriaşe. &lt;br /&gt; Stânca a continuat să crească până când fetele au ajuns la cer şi s-au transformat în stele Pleiade. De aici vine şi unul dintre numele mitice amerindiene a muntelui - Mato Tipila (Bârlogul Ursului). &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/96766102.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s96766102.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/17129051.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s17129051.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/68036083.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s68036083.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/40725395.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s40725395.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91660824.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s91660824.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/37313108.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s37313108.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/93704673.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s93704673.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/99894273.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s99894273.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/36269600.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s36269600.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/86666134.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s86666134.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG10--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/mato_tipila/2011-04-10-17</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/mato_tipila/2011-04-10-17</guid>
			<pubDate>Sun, 10 Apr 2011 12:33:17 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Grădina Botanică Nong Nooch, Thailanda</title>
			<description>Teritoriul parcului Nong Nooch este perfect planificat şi structurat. Reţeaua de poteci vă permite să vedeţi toate colţurile interesante şi vederile minunate. În fiecare zi în parc sunt organizate spectacol naţionale thailandeze.</description>
			<content:encoded>Teritoriul parcului Nong Nooch este perfect planificat şi structurat. Reţeaua de poteci vă permite să vedeţi toate colţurile interesante şi vederile minunate. În fiecare zi în parc sunt organizate spectacol naţionale thailandeze. &lt;p&gt; Parcul este situat într-o vale intermontană pitorească, la 17 km de staţiunea Pattaya. Nong Nooch are o suprafaţă de 600 de acri (242,811 ha). &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/07019295.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s07019295.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; Ea a fost fondată în 1954 de către o familie bogată de thailandezi care a cumpărat o bucată de teren în provincia Chonburi. Iniţial, pe acel pământ se cultivau fructe şi legume. Mai târziu, în 1980, livada a fost transformată într-un parc turistic. &lt;p&gt; Grădina este numită în onoarea proprietarei, Nong Nooch Tansaka. Astăzi parcul Nong Nooch este unul din cele mai importante din Europa şi Sud-estul Asiei. Complexul este format din mai multe grădini cu compoziţii florale frumoase. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/97200057.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s97200057.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; Parcul are una dintre cele mai mari colecţii de palmieri din lume. Dintre cele 2600-2800 de specii de palmieri de pe Pământ, aproximativ 1100 specii le găsiţi la Nong Nooch. &lt;p&gt; Acesta este numit de către turişti grădina orhideelot, fiindcă aceste plante exotice se găsesc aici din abundenţă, iar unele dintre ele fac parte din cele mai rare specii. &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/19559077.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s19559077.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; O impresie de neuitat o lasă asupra turiştilor grădina franceză, decorată cu grijă într-un stil geometric. Grădina este un bun exemplu de fuziune a culturilor: pe fondul grădinii franceze vedem clădiri thailandeze. &lt;p&gt; Din anul 2000, în parc a fost deschisă gradina de fluturi Nong Nooch. Aici sunt prezente insecte de diserie tipuri. &lt;p&gt; Pretutindeni sunt bănci, iazuri, fântâni arteziene şi statui budiste care dau parcului farmecul său. În plus, în parc este prezentă şi o copie a Stonehenge-ului din Anglia. &lt;p&gt;&lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/83295545.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s83295545.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt;&lt;p&gt; În parcul Nong Nooch poţi petrece o zi întreagă, bucurându-te de spectacole strălucitoare şi capodopere de arhitectură peisagistică.</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/gradina_botanica_nong_nooch_thailanda/2011-04-08-15</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/gradina_botanica_nong_nooch_thailanda/2011-04-08-15</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 13:24:46 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Lucruri pe care azi nu le mai găseşti în vânzare</title>
			<description>1) Picături de cocaină - scade durerea de dinţi la un preţ de doar 15 cenţi.</description>
			<content:encoded>1) Picături de cocaină - scade durerea de dinţi la un preţ de doar 15 cenţi. &lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/79326412.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; 2) Papuşă gonflabilă de dimensiuni reale. &lt;br /&gt; Desigur, şi acum puteţi cumpăra cu uşurinţă o astfel de papuşă, dar nu cred că vă oferă vreun magazin să o încercaţi acasă timp de 10 zile înainte de a o cumpara. &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/58945675.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; 3) Vibromasajor pentru gingii: &lt;br /&gt; - Stimuleaza ţesutul gingival &lt;br /&gt; - Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui &lt;br /&gt; - Igienic &lt;br /&gt; - Curăţă şi împrospătează &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/69031059.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; 4) &quot;Găteşte şi spală în frigider!&quot; &lt;br /&gt; Acest lucru ar fi fost indispensabil în bucătăriile mici. &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/98603132.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; 5) Port-cigar pentru 20 de ţigarete &lt;br /&gt; Cu această pălărie nu va trebui să ţii ţigările în mână sau în geantă. &lt;br /&gt; &quot;Atunci când o doamnă vrea să fumeze, scoate o ţigară din pălărie.&quot; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/01637756.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;p&gt; 6) Lubrifiant pentru cubul Rubik &lt;br /&gt; &quot;Avem ceva care vă ajută cu adevărat să rotiţi cubul lin!&quot; &lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/53036257.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;p&gt; 7) Injecţie din suc de mac &lt;br /&gt; &quot;Injecţiile de opiu ... din suc de mac.&quot; &lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/71402372.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;p&gt; 8) V-a întrebat vreodată o fată atractivă &quot;Cât e ceasul?&quot; De ce să nu-i daţi un indiciu? &lt;p&gt; &lt;!--IMG8--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/36521284.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG8--&gt; &lt;p&gt; 9) Exerciţiu de călărie acasă. &lt;p&gt; &lt;!--IMG9--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/29552539.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG9--&gt; &lt;p&gt; 10) Cestodele terapeutice. &lt;br /&gt; Nici o dietă, nici un exerciţiu - doar pastile cestode! După înghiţire paraziţii îşi fac cuib în intestin şi se hrănesc cu alimentele pe care le consumaţi. &lt;p&gt; &lt;!--IMG10--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/87562520.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG10--&gt; &lt;p&gt; 11) Egg Cuber &lt;br /&gt; Transformaţi ouăle rotunde în ouă pătrate &lt;p&gt; &lt;!--IMG11--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/57970387.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG11--&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/lucruri_pe_care_azi_nu_le_mai_gasesti_in_vanzare/2011-04-08-14</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/lucruri_pe_care_azi_nu_le_mai_gasesti_in_vanzare/2011-04-08-14</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 13:20:50 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Panou publicitatar neobişnuit</title>
			<description>Un panou publicitar neobişnuit. Probabil publicitatea pe acest panou va fi mult mai efectivă fiindcă este mai vizibilă decât pe un panou simplu.</description>
			<content:encoded>Un panou publicitar neobişnuit. Probabil publicitatea pe acest panou va fi mult mai efectivă fiindcă este mai vizibilă decât pe un panou simplu. &lt;br /&gt; O idee foarte interesantă.&lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/01885007.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s01885007.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/45901381.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s45901381.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/94274275.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s94274275.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/08593225.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s08593225.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;a href=&quot;http://tritix.net/_nw/0/63677262.jpg&quot; target=&quot;_blank&quot; title=&quot;Click to view in full size...&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/s63677262.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;!--IMG5--&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/panou_publicitatar_neobisnuit/2011-04-08-13</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/panou_publicitatar_neobisnuit/2011-04-08-13</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 13:15:16 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Castele din oameni</title>
			<description>În Tarragona (Spania) există tradiţia de a construi castele din oameni. Mai mulţi oameni se adună împreună şi construiesc o clădire în formă de turn. Există chiar şi cluburi speciale în care se fac antrenamente pentru a efectua acest truc.</description>
			<content:encoded>În Tarragona (Spania) există tradiţia de a construi castele din oameni. Mai mulţi oameni se adună împreună şi construiesc o clădire în formă de turn. Există chiar şi cluburi speciale în care se fac antrenamente pentru a efectua acest truc. &lt;p&gt; &lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;!--BBvideo--&gt;&lt;span id=&quot;scr06V31q8bsc&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;script type=&quot;text/javascript&quot;&gt;_uVideoPlayer({&apos;url&apos;:&apos;http://www.youtube.com/watch?v=K1HWyUIZ5kk&apos;,&apos;width&apos;:&apos;425&apos;,&apos;height&apos;:&apos;355&apos;},&apos;scr06V31q8bsc&apos;);&lt;/script&gt;&lt;!--/BBvideo--&gt; &lt;br /&gt; &lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/castele_din_oameni/2011-04-08-12</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/castele_din_oameni/2011-04-08-12</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 13:10:25 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Arta umbrelor</title>
			<description>&lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://kumiyamashita.com/&quot; title=&quot;http://kumiyamashita.com/&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Kumi Yamashita&lt;/a&gt;, o artistă japoneză talentată, este renumită pentru crearea unui stil unic în artă. Ea luminează unele obiecte aranjate strategic astfel încât umbra obţinută reprezintă siluete interesante.</description>
			<content:encoded>&lt;a class=&quot;link&quot; href=&quot;https://f5.moy.su/go?http://kumiyamashita.com/&quot; title=&quot;http://kumiyamashita.com/&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Kumi Yamashita&lt;/a&gt;, o artistă japoneză talentată, este renumită pentru crearea unui stil unic în artă. Ea luminează unele obiecte aranjate strategic astfel încât umbra obţinută reprezintă siluete interesante. &lt;br /&gt; &lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/91420294.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/03208028.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG3--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/72351743.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG3--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/63350826.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/23784514.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG6--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/21238654.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG6--&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt; &lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/17168772.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt; &lt;/p&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/arta_umbrelor/2011-04-08-11</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/arta_umbrelor/2011-04-08-11</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 13:06:29 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Sculpturi vii</title>
			<description>Agricultorul canadian Axel Erlandson (1884 -1964) avea un hobby, împletitul în mod artistic a trunchiurilor copacilor. După ce aceştia prindeau rădăcini şi creşteau, ieşea ceva de genul unor sculpturi.</description>
			<content:encoded>Agricultorul canadian Axel Erlandson (1884 -1964) avea un hobby, împletitul în mod artistic a trunchiurilor copacilor. După ce aceştia prindeau rădăcini şi creşteau, ieşea ceva de genul unor sculpturi. &lt;br /&gt; &lt;p&gt; &lt;div align=&quot;center&quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/06356288.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt; &lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://tritix.net/_nw/0/14344885.jpg&quot; align=&quot;&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://f5.moy.su/news/sculpturi_vii/2011-04-08-10</link>
			<dc:creator>admin</dc:creator>
			<guid>https://f5.moy.su/news/sculpturi_vii/2011-04-08-10</guid>
			<pubDate>Fri, 08 Apr 2011 12:59:52 GMT</pubDate>
		</item>
	</channel>
</rss>